Biserici

Biserica Azilului este situată pe strada Azilului, dar se poate ajunge aici şi printr-o curte interioară, care se deschide chiar de sub Turnul Scărilor. Biserica a fost menţionată pentru prima oară în anul 1292, fiind o biserică hală, construită integral din cărămidă, cu cor pătrat şi sanctuar poligonal.  În anul 1760, biserica este renovată, dobândind aspectul de astăzi. La exterior, nava bisericii prezintă acoperiş în două pante şi un mic turn de tablă, absida având acoperişul piramidal. În colţurile absidei sunt trei contraforţi puternici. În exterior se poate observa vechiul clopot din turn. Este cel mai vechi clopot din Sibiu, datând din anul 1509. Poartă inscripţia „ad iuva nos deus”. Are o înălţime de 112 cm şi un diametru de 44 cm. Se presupune că pe locul actualei biserici a existat o clădire mai veche din piatră, pe care un document din 1292 o menţiona ca fiind spital. Este cea mai veche atestare documentară a unui spital de pe actualul tertoriu al României.

Este o biserică ortodoxă ridicată între 1788 - 1789 cu cheltuiala văduvei Stana Hagi Petru Luca şi refacută între 1802 - 1803 de ginerele acesteia dupa ce biserica a fost distrusă de cutremurul din 26 octombrie 1802. Construcţia în sine nu reprezintă un edificiu care să strălucească prin valoare arhitectonică, fiind simplă, adică o biserică sală cu absidă şi turn, sub care se găseşte un pridvor, în vest, toate fiind înscrise pe acelaşi ax longitudinal. Absidele laterale lipsesc atât la exterior cât şi la interior. În schimb, absida altarului este semicirculară, cu lăţimea retrasă faţă de a navei. În ceea ce priveşte faţadele, deşi simple, au ca elemente decorative pilaştri cu capiteluri dorice. Elementul utilizat pentru construcţie este cărămida, peste care s-a turnat var fierbinte, ceea ce a avut drept rezultat o structură rezistentă, asemănătoare cimentului. Pardoseala era realizată din dale de piatră. Între timp a fost înlocuită de marmură albă. Dacă ne rapotăm la interior, se fac remarcate portretele în ulei ale celor trei ctitori: Hagi Constantin Pop, Stana Hagi Petru Luca şi Păuna, soţia lui Hagi Constantin Pop. Iconostasul aparţine anului 1802 fiind lucrat în lemn de stejar, cu pictură în ulei şi cu elemente baroce.

Motto-ul Bisericii Emanuel din Sibiu: „Lumina în lume şi Biserica pe stradă!”

Biserica "Dintre Brazi" este cel mai vechi lăcaş de cult românesc din Sibiu, denumirea sa venind de la brazii crescuţi în jurul clădirii. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren donat în acest scop de împărăteasa Maria Terezia, la cererea episcopului Grigore Maior. Finanțarea construcției a fost făcută tot de episcopul Grigore Maior. Ideea construirii unei biserici române în Măierimea Sibiului este mai veche, aparţinând episcopului Inochentie Micu-Klein (1734).  Edificiul este o biserică sală care susţine o cupolă pe tambur de forma ovală. Atât faţada, cât şi interiorul prezintă elemente baroce cum ar fi coloanele masive, pilaştrii şi motivul scoicii. Iconostasul bisericii a fost pictat de Joseph Neuhäuser în anul 1795. În cimitirul bisericii se găsesc numeroase monumente funerare, declarate monumente istorice, ale unor personalităţi marcante ale culturii române transilvănene: George Bariţiu, Alexandru Papiu-Ilarian, David Urs, Ioan Raţiu, Iosif Sterca-Şuluţiu.  Hramul Bisericii dintre Brazi îl constituie Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. *sursa foto: 

Biserica Evanghelică C.A. Gușterița Sibiu

Întregul complex de clădiri a fost construit între 1881-1883, ca orfelinat al comunităţii evanghelice C.A. În 1883, la aniversarea a 400 de ani de la naşterea lui Martin Luther, a fost construită biserica în stil neogotic. Între 1911-1912, aceasta a fost dărâmată din cauza pericolului de prăbuşire, construindu-se una nouă alături de o locuinţă pentru preot.  Concomitent construcţiile au continuat şi pe strada Bastionului.  Biserica are formă de cruce, în partea de nord se găseşte turnul octogonal al clopotniţei şi cele patru turnuri dispuse pe colţuri. Edificiul păstrează şi astăzi aspectul arhitectural de la începutul secolului XX. În biserică se află două altare poliptice: altarul din Fisier (est) dedicat Sf. Martin şi cel din Roades (vest). Tablourile celor patru evanghelişti care flanchează panoul central, au fost pictate de Johann Stoss. Statuile Sf. Ioan Botezatorul şi a Sf. Evanghelist Ioan de pe panoul central al altarului din Roades, fac parte din cele mai frumoase sculpturi transilvănene. Ele sunt atribuite sculptorului în lemn Veit Stoss. *surse foto: Gabriela Cuzepan

După aderarea la reforma religioasă, oraşul Sibiu a rămas aproape 150 de ani fără biserică catolică. Ca urmare a Diplomei Leopoldine din 1691, în Sibiu au intrat trupe austriece, împreună cu care au venit şi preoţi militari catolici. Pentru soldaţi s-a permis celebrarea slujbei catolice în aşa-numita Hală a Croitorilor din Piaţa Mare, chiar pe locul unde se află astăzi biserica catolică.  După tratative îndelungate cu sfatul protestant al oraşului, s-a putut începe construirea unei biserici parohiale catolice. În data de 4 iulie 1726 s-a pus piatra de temelie, pentru ca în 13 septembrie 1733, biserica să fie sfinţită de către episcopul ardealului, baronul Georg von Zorger. Biserica, construită de iezuiţi, se remarcă prin stilul baroc vienez timpuriu, cu exterior simplu şi interiorul bogat în elemente decorative. Elementele decorative (clopoţei, triglife, volute, scoici) sunt specifice şi altor monumente în stil baroc din Sibiu, pentru care biserica iezuită a servit drept model.  Structura interioară este cea de biserică sală de formă dreptunghiulară, având o tribună pe latura sudică. Scaunele de mărturisire datează din vremea iezuiţilor. Pictura navei aparţine pictorului german Ludwig Kandler şi a fost realizată în anul 1904. Deosebit de valoroasă este fresca interioară care decorează altarul principal, reprezentare a Fecioarei cu Pruncul. Vitraliile ferestrelor au fost executate în anul 1901 la Budapesta. Orga actuală a bisericii, instalată în anul 1860, a fost construită de constructorul de orgi Karl Hesse din Viena. Un alt element valoros din interior este monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747), comandant militar al Transilvaniei în perioada 1744-1747. Monumentul se află în dreapta altarului, fiind executat de către sculptorul clujean Anton Schuchbanu. Turnul bisericii prezintă un gang boltit, prin care se face trecerea din Piaţa Mare în Piaţa Mică a Sibiului. Turnul a fost terminat în 1738 şi are patru nivele înalte şi o cupolă. Ceasul din turn, cu cadrane spre cele două pieţe, datează din 1838. În capătul opus turnului, coama acoperişului este prevazută cu un turnuleţ lanternă. * Credit foto: Gabriela Cuzepan - Bebeșelea

Biserica Reformată Calvină este situată în apropiere de Catedrala Ortodoxă "Sfânta Treime", pe strada Mitropoliei. Este un lăcaş de cult reformat (calvin), construit în perioada 1784-1786, sub conducerea meșterului Samuel Krempels și a dulgherului Johannes Schneider. Inaugurarea oficială a lăcașului de cult a avut loc la 26 noiembrie 1786. Biserica Reformată Calvină a fost realizată în stil baroc, fiind un monument sobru, cu o fațadă îngustă pe latura de vest, peste care se înalță un turn-clopotniță. Turnul este zvelt, de formă pătrată, cu ferestre spre toate cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se află câte un orologiu. Turnul are un acoperiș în șase ape, de formă piramidală. Portalul de intrare este simplu și are un ancadrament dreptunghiular de piatră cu un panou cu o inscripție și un fronton triunghiular.  În interior, biserica are formă de sală cu absidă, cu o boltă semicilindrică. Înspre altar este amplasat un amvon cu baldachin decorat cu motive aurite și ghirlande de trandafiri. În partea de vest a bisericii se află o orgă dispusă pe o tribună susținută de doi stâlpi masivi.  Lângă biserică se află Casa Parohială Reformată. Clădirea are un etaj, iar mijlocul fațadei de la parter este străpuns de un gang care unește Strada Mitropoliei cu strada Xenopol. Casa are o vechime estimată în secolul al XV-lea, dar a fost refăcută în perioada 1784-1786, când a fost cumpărată de comunitatea reformată. * Sursă foto * Credit foto: Gabriela Cuzepan - Bebeșelea

Biserica Franciscană este situată pe strada Şelarilor, fiind construită în stil gotic în secolul al XV-lea. A aparţinut iniţial ordinului clarisselor. După instaurarea reformei religioase, biserica este transformată în depozit de cereale, clădirea degradându-se treptat.  La 12 februarie 1716, generalul Steinville donează biserica călugărilor franciscani care o renovează.  La 28 decembrie 1776 paravanul gotic al corului se prăbuşeşte, omorând pe Toma Kielbach şi rănind mai mulţi călugări. Biserica este renovată cu sprijinul împărătesei Maria Tereza, fiind transformată într-o biserică în stil baroc. În interior este o biserică în stil baroc de tip sală, boltită semicircular, având o tribună deasupra laturii nordice.  Ceea ce reţine atenţia este monumentul funerar, realizat în piatră, al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei. În cripta bisericii se află mai multe pietre funerare, inclusiv cea a lui Johann Haller, guvernator al Transilvaniei.  Deosebit de valoroasă este sculptura gotică din lemn policrom, datată în secolul al XV-lea, reprezentând o Madonă cu Pruncul, realizată de o călugăriţă. Alipită bisericii este clădirea care adăpostea fosta mănăstire. Turnul bisericii măsoară cca 21,40 m, iar dimensiunile exterioare sunt de aproximativ 36 m lungime şi 16,5 m lăţime. *Credit foto: Gabriela Cuzepan - Bebeșelea

Biserica Ursulinelor este o biserică romano-catolică situată în centrul Sibiului, pe strada Gheorghe Magheru. A fost construită în secolul al XV-lea, iar denumirea sa vine de la numele călugăriţelor patronate de Sf. Ursula. Biserica Ursulinelor a fost la origini biserica Mănăstirii Dominicane. În anul 1728, după instaurarea administrației austriece în Transilvania, edificiul fostei mănăstiri dominicane a fost predat călugărițelor ursuline, fiind populat de un grup de călugărițe aduse de la Pojon. Iniţial, clădirea bisericii a fost construită în stil gotic, fiind foarte asemănătoare cu biserica franciscană. În perioada 1728-1733, călugăriţele ursuline au refăcut biserica în stil baroc. Edificiul mai păstrează şi astăzi unele elemente gotice cum sunt contraforturile, ferestrele trilobate în partea superioară și portalul gotic târziu de pe fațada de vest. Ulterior, construcţia a fost renovată şi modificată de mai multe ori.  Pe fațada vestică a bisericii, deasupra portalului de intrare, se află statueta Sf. Ursula într-o nișă de formă semicirculară. Statueta Sf. Ursula este așezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripția "Ursula".  Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia. Literele textului latin, marcate cu roșu, indică anul ultimei mari renovări (1774). Biserica prezintă în interior trei altare de dată relativ recentă. În prezent, Biserica ursulinelor este folosită atât de comunitatea romano-catolică, cât și de cea greco-catolică din Sibiu. Slujbele religioase romano-catolice sunt celebrate în limba latină în zilele de luni, miercuri și sâmbătă, și în limba germană, în zilele de duminică și în sărbătorile de poruncă. *Credit foto: Gabriela Cuzepan - Bebeșelea

Încă înainte de anul 1242 a existat în Sibiu, în afara zidurilor cetăţii, o biserică a Ordinului Călugărilor Dominicani. În 1417, sculptorul austriac Peter Lantregen a dăltuit în piatră un crucifix monumental cu două personaje, Maica Domnului Îndurerată şi sfântul apostol Ioan. Uriaşul crucifix se afla în biserica mănăstirii. Aflându-se în afara zidurilor cetăţii, mănăstirea dominicană este frecvent expusă atacurilor inamice, motiv pentru care călugării au părăsit-o în a doua jumătate a secolului al XV-lea construindu-şi ulterior un nou aşezământ, actuala biserică a Ursulinelor. După incendierea şi demolarea vechii biserici dominicane, uriaşul crucifix a rămas căzut la pământ şi acoperit de moloz până în anul 1683 când Sfatul oraşului a reînălţat crucea. În anul 1755 consilierul transilvănean Martin Wankel von Seeberg a dispus construirea, în jurul crucii monolitice a unei capele, în forma pe care o păstrează şi astăzi. În anul 1954, capela „Sfânta Cruce a fost declarată monument istoric. Timp de peste 50 de ani capela a fost îngrijită de comunitatea polonezilor refugiaţi la Sibiu din Basarabia şi Bucovina. 

În perioada 26 august 2024 - 03 septembrie 2024, Catedrala Evanghelica Sf. Maria este închisă pentru desfășurarea evenimentului GEKE. Aceasta se poate vizita incepand cu data de 04 septembrie 2024. Va multumim pentru intelegere. Program de vizitare - 01 aprilie 2024 - 30 septembrie 2024 Luni: - 10:00 - 20:00 Marti - 10:00 - 12:00 - 12:00 - 12:30 - slujba religioasa - 12:30 - 20:00 Miercuri - 10:00 - 12:00 - 12:00 - 12:30 - slujba religioasa - 12:30 - 20:00 Joi - 10:00 - 12:00 - 12:00 - 12:30 - slujba religioasa - 12:30 - 20:00 Vineri - 12:00 - 13:00 - concert de orga - 13:00 - 20:00 - 20:00 - 20:30 - slujba religioasa Sambata -10:00 - 20:00 Duminica -11:30 - 20:00 Turnul se poate vizita zilnic in acelasi interval orar, la cerere se poate vizita si cu ghid. Bilete adulti: Biserica - 10 lei Turn - 10 lei Biserica si turn: 15 lei     Pensionari/elevi/studenti: Biserica - 5 lei Turn - 5 lei Biserica si turn: 10 lei    Copiii cu varsta pana la 6 ani au gratuitate. ................................................................... Situată în Piaţa Albert Huet, este unul dintre cele mai impresionante lăcaşuri de cult gotice din România. Era înconjurată de o bazilică romanică (secol XII), un cimitir, capele şi o şcoală.  Biserica Parohială Evanghelică (secol XIV - XVI) este prevăzută cu un masiv turn-clopotniţă cu o înălţime de 73,34 m, care o face vizibilă din aproape orice colţ al Sibiului. Turnul pe şapte nivele prezintă patru turnuleţe pe colţuri, semn că oraşul avea pe vremuri dreptul de condamnare la moarte.  Balconul de pe latura sudică adăpostește claviaturile grandioasei orgi electropneumatice, în fața căreia se află un prospect realizat în 1672 de meşterul slovac Johann West. Noua orgă a fost construită de către firma Wilhelm Sauer (Frankfurt/Oder) şi montată în biserica sibiană în anul 1915.  Un alt punct de atracţie al bisericii îl reprezintă cristelniţa de bronz, aflată în axul bisericii, pe suprafaţa căreia sunt realizate 228 de plachete în relief, multe dintre ele fiind reprezentări figurative de influenţă bizantină. Cristelniţa are formă de potir cu talpă, picior, nod şi bazin şi datează din anul 1438, fiind opera unui meşter Leonhardus. *credit foto: Rareș Helici

Catedrala Ortodoxă "Sfânta Treime" a fost construită între anii 1902-1906, pe locul unei biserici grecești care a servit până atunci drept catedrală episcopală. Construcția s-a realizat în timpul împăratului Franz Josef, prin grija mitropolitului Ioan Mețianu. Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i-a aparținut episcopului Andrei Șaguna al Ardealului, care, la 5 octombrie 1857, a cerut împăratului Franz Joseph I permisiunea de a organiza o colectă în scopul realizării construcției. Primul donator a fost chiar Șaguna, care a anunțat la 4 decembrie 1857 că a donat 2.000 de florini. Însuși împăratul Franz Joseph I a donat 1000 de galbeni, înscriindu-se astfel în rândul ctitorilor monumentalei catedrale. Lucrările de construcție s-au ridicat în final la 912.197 de coroane și 24 de fileri, la care se mai adaugă cheltuielile cu achiziționarea raclelor sfințite, a ornamentelor, a crucilor și a cărților.  Catedrala Mitropolitană din Sibiu a fost sfințită la 30 aprilie/13 mai 1906, în Duminica Samarinencii, de mitropolitul Ioan Mețianu, împreună cu episcopul Aradului, Ioan Papp, și cu un mare sobor de preoți și diaconi. La slujba de sfințire au fost prezenți numeroși credincioși. Catedrala are 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru, cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m în exterior) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile). La exterior, clădirea este împodobită cu cărămidă colorată, cinci rânduri de cărămidă galbenă alternând cu trei rânduri de cărămidă roșie. Intrarea în catedrală se face printr-un portic cu trei deschideri semicirculare. În spatele porticului, între turnuri, se află un amplu fronton, cu un luminator decorat cu medalioane din mozaic, reprezentându-i pe Iisus și pe cei patru evangheliști. Cele cinci mozaicuri sunt executate la München, după desenele lui Ludovic Kandler. Mobilierul catedralei a fost confecționat la București și la Sibiu. Sculptura iconostasului, a tronului arhieresc, a ripidelor a fost realizată de sculptorul Constantin (C.M.) Babic din București, iar amvonul, cele două strane pentru cântăreți, tetrapodul din mijlocul catedralei, 28 de strane pentru preoți și 82 pentru credincioși au fost confecționate de meșterul Emil Pătruțiu din Sibiu. Iconostasul este fabricat din lemn de tei aurit. Catedrala Mitropolitană din Sibiu are hramul "Sfânta Treime". *surse foto: Gabriela Cuzepan  Pagina oficială facebook a Catedralei Mitropolitane Sibiu

Sinagoga Mare din Sibiu este localizată pe Strada Constituţiei, fiind un lăcaş de cult evreiesc, construit între anii 1898-1899, în stil eclectic. Clădirea este formată dintr-un corp dreptunghiular cu două nivele. Fațada principală este placată cu cărămidă de culoare roșie. Parterul este delimitat de primul etaj printr-un brâu și o friză de piatră decorată cu motive vegetale. Ușa de intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Sinagoga are trei intrări: una centrală, pe fațada principală, și două pe faţadele laterale. Pe fațada principală se află uşa de intrare, o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. În interior, sala mare prezintă numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroasele ferestre, aflate atât la parter, cât și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Program: 09:00-13:00, Luni - Vineri *surse foto: Sibiu Turism Sibiu Legendar T. Szabó Csaba