Locații

Conacul, localitatea, terenurile și pădurile care-l înconjoară au aparținut familiei nobile Apafi până în secolul al XVIII-lea, când a fost preluată de familia Bethlen. De-a lungul timpului, forma conacului a fost modificată după o serie de renovări în 1830 de proprietarul de atunci, Graf Haller. În 1920 conacul a devenit proprietatea comunității săsești după care în 1949 a fost confiscată de comuniști și transformată în casa de cultură a satului. Fundația Mihai Eminescu Trust a reușit să restaureze conacul și să-l transforme într-un obiectiv turistic demn de vizitat și o casă de oaspeți deosebită. Lângă conac funcționează și fabrica de suc de mere de Mălâncrav, marcă înregistrată locală, care este stors din fructele livezii proprii. (c) foto: Daniel Secărescu

Dealul Gușteriței este unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere de unde se deschide panorama fascinantă a Sibiului flancat de munții Făgăraș, Cindrel și Lotru. 📸 https://www.instagram.com/ralucanedu/ 📸 https://www.instagram.com/oltean.ioana/ 📸 https://www.instagram.com/ionut1979gs/

Înainte ca pe locul în care a fiinţat până nu de mult fabrica de bere, în partea de jos a curţii a existat o fabrică de spirt, întemeiată de câţiva saşi din Cisnădie, în jurul anului 1740. În 1782 aceasta este cumpărată, împreună cu tot spaţiul din jur, de doctorul Ioan Piuariu-Molnar care a construit, ceva mai sus de locul pe care era plasată fabrica de spirt dar în aceeaşi curte, o clădire nouă, în care a instalat o torcătorie şi războaie de ţesut pentru postavuri din lână, cu toată împotrivirea breslelor săseşti din Cisnădie şi Sibiu. În acest context, se explică de ce de-abia în anul 1811 a reuşit să primească aprobarea definitivă pentru înfiinţarea manufacturii, de la împăratul Francisc I. În 1815 însă, Piuariu-Molnar moare, iar unicul fiu, pe nume Iosif, ofiţer în armata austriacă, vinde proprietatea unor saşi. Potrivit unor însemnări de familie, aceasta ar fi fost cumpărată de Thomas Binder din Cisnădie, împreună cu un cumnat de-al său, Peter Simonis (1892), de la nişte saşi din Agnita; aceştia au menţinut atât funcţionarea fabricii de postav, cât şi a celei de spirt, până când, între anii 1912-1913, a fost construită în aceiaşi curte o fabrică de bere, cunoscută sub titulatura completă de Fabrica de Bere Thomas Binder şi Fii (Binder rămăsese unic proprietar al fabricilor de spirt şi postav, după mortea lui Simonis în anul 1909), fructificându-se astfel calitatea izvoarelor de apă aflate în proxima vecinătate. Ambiţiile proprietarului au fost mari: fabrica a fost dotată cu cazane de fermentare şi plămădire din import, s-au construit tancuri din beton şi oţel emailat, s-au instalat compresoare cu amoniac pentru răcire, pivniţa a fost izolată cu plută, a fost adus personal calificat din Boemia. Fabrica, care producea bere blondă marca Rex şi bere neagră Bock, a început cu o producţie anuală de 10.000 hl, pentru ca în 1928 să se ajungă la 21.000 hl - la capacitate maximă se puteau produce 36.000 hl. După distrugerile suferite în timpul Primului Război Mondial (1916) a fost refăcută, iar proprietarul, Thomas Binder, a cumpărat în anul 1917 - în asociere cu proprietarii fabricii de bere sibiene Trei Stejari - fabrica de bere Habermann, care însă nu a fost folosită decât la producerea malţului (Fabrica de Bere Johann Habermann, prima care folosise în producţie maşini cu aburi, a funcţionat între anii 1862-1895; apoi, după o serie de reorganizări a intrat în proprietatea celor menţionaţi mai sus până în anul 1928, când Trei Stejari devine unic proprietar). După prima conflagraţie mondială fabrica de postav este închisă, deşi în timpul războiului obţinuse importante beneficii datorită comenzilor de război; continuă să-şi desfăşoare activitatea fabricile de spirt şi de bere, până în preajma celui de-al doilea război mondial, când este închisă şi cea de spirt. Conform unei statistici din anul 1935, capitalul investit al fabricii era de 7.760.000 lei, forţa motrice atingea 106 CP, iar personalul era compus din doar 19 muncitori. După 1945 şi-a reluat activitatea sub numele Fabrica de Bere Sadu S. A.; apoi, după 1948 când a fost naţionalizată, a funcţionat sub titulatura (Fabrica de) Bere Sadu, până în anul 1989, după ce, între timp, devenise secţie a fabricii de bere Trei Stejari din Sibiu. După 1976, prin investiţiile succesive realizate, au fost modernizate capacităţile de producţie, ajungându-se la o producţie de 220 mii hl/an. Dezvoltarea întreprinderii ar fi putut continua, însă, după înfiinţarea Centralei berii, fabrica din Sadu a ajuns o secţie a întreprinderii de bere Trei Stejari, din Sibiu, iar alocaţiile necesare investiţiilor au fost stopate. După evenimentele din anul 1989, ing. Ştefania Barbu, director general al S.C. Bere Sadu SA, după ce rememora pentru presă câteva date semnificative din activitatea companiei („Atestată documentar cam pe la 1800, manufactură profilată pe producerea băuturilor spirtoase, a evoluat în timp, devenind, în perioada interbelică, o fabrică de bere ale cărei produse concurau cu faimoasele mărci de bere Luther, Griviţa sau Azuga”), menţiona că secţia Sadu s-a separat de întreprinderea „mamă”, devenind o unitate de sine stătătoare, care s-a privatizat prin metoda MEBO în anul 1995. Se ajunsese ca societatea să poată îmbutelia 80 de mii de sticle de bere BINDER BIER, pe schimb, lucrându-se cu două linii de îmbuteliere. „Greutăţile cu care se confruntă unitatea, declara Ştefania Barbu, rezidă în aceea că încă nu s-a putut înfiinţa o fabrică de malţ, această componentă a berii achiziţionându-se, atât în ţară, cât şi în străinătate, la preţuri ridicate. Piaţa de desfacere este încă limitată. Pe lângă beneficiarii de tradiţie, din judeţele Prahova, Vâlcea şi Olt, se mai livrează bere în 25 de judeţe din ţară, însă în cantităţi care nu satisfac pretenţiile societăţii”. Sub această formă a continuat să existe până în preajma anului 2000, când a fost închisă. Iată în continuare câteva din sortimentele de bere produse în fabrica de la Sadu de-a lungul timpului: Cibin (11º), Binder (12º), Trei Stejari (12,5º), Sadu (13º), Dumbrava (16º), Porter neagră (20º). *punctul pe hartă indică locația fostei fabrici de bere, actual închisă

După o lungă perioadă de pregătire, am deschis pentru public Galeria Turismului Montan, o expoziție tematică care acoperă 150 de ani de turism montan în Carpați. Vă așteptăm la Cârțișoara, nr. 420 (pe Transfăgărășan), de Marți până Duminică între orele 10-18. Pentru vizitare ne puteți contacta la tel. 0722491435

HOTELUL DE GHEAŢĂ, CONSTRUIT ÎN CONDIŢII EXTREME Începând cu anul 2005, în inima munţilor Făgăraş, este construit an de an, cel mai distins hotel al României, Hotelul de Gheaţă. După luni întregi de planificare, Hotelul de Gheaţă este clădit de către meseriaşi pricepuţi din judeţul Mureş care pot fi supranumiţi, îmblânzitori ai gheţii.Hotelul este cosntruit integral din zăpadă si din blocurile de gheaţă extrase din cel mai mare lac glaciar al Munţilor Făgăraş, Bâlea Lac. Aşadar, pentru a fi trainic, meseriaşii folosesc blocuri de gheaţă ce ajung la dimensiunea de 70 de centimetri şi cântaresc aproape 70 de kilograme. Însă condiţiile de lucru sunt unele aprige şi greu de îndurat. Temperaturile adesea sunt sub zero grade iar viscolul este cel mai vrednic duşman căruia constructorii îi fac faţă destoinic. În această atmosferă nordică un nou hotel se naşte în fiecare an, din materiale oferite doar de natură. În mai puţin de o lună artiştii gheţii reuşesc să înalţe un cămin pentru iubitorii de iarnă, iar munca lor este răsplătită prin vizita turiştilor, hotelul primind peste 8000 de oaspeţi anual. Hotelul de Gheaţă este rezultatul a luni întregi de planificări şi muncă ce culminează cu un hotel unic, rezistent o perioadă scurtă din an, dar care lasă satisfacţii uimitoare în urmă, atât pentru fondatori cât şi pentru oaspeţi. În fiecare an aici veţi găsi o nouă temă ce va face experienţa dumneavoastră şi mai spectaculoasă. Temele sunt transpuse şi aduse la viaţă prin ideile şi creativitatea sculptorilor, cei care reuşesc să transforme Hotelul de Gheaţă într-un unicat.

Începând cu anul 2005, în inima munţilor Făgăraş, este construit an de an, cel mai distins hotel al României, Hotelul de Gheaţă. Din blocurile de gheaţă extrase din cel mai mare lac glaciar al Munţilor Făgăraş, Bâlea Lac, se crează cel mai captivant loc de cazare din România. În acest an Hotel of Ice se tranformă în Igloo Village, unde construcțiile din gheață își vor fascina spectatorii cu sculpturi spectaculoase inspirate din lumea subacvatică.

Muzeu de artă new media în Sibiu. Pregătește-te pentru o experiență imersivă de neuitat. Program de vizitare Luni – Duminică: 10:00 – 22:00 Ultima oră de acces: 21:00 Închiderea instalațiilor și evacuarea spațiului se face la ora 22:00 BILETE AICI  • Copii sub 3 ani au acces gratuit. Peste vârsta de 3 ani toți vizitatorii achită biletul întreg. • Valabilitate bilete: Biletul este valabil 30 de zile de la data achiziției. • Biletul asigură un singur acces general pentru o persoană în toate încăperile vizitabile ale Immersive Museum Sibiu și la toate instalațiile și experiențele existente în program în ziua în care se realizează vizita. Durata vizitei este limitată doar de programul de închidere a muzeului în ziua intrării. Valabilitatea biletului încetează în momentul părăsirii spațiului IMS.

Indiferent de anotimp, traseele montane din inima munților Făgăraș deschid spre peisaje grandioase. Situat la 2034 m altitudine, lacul Bâlea se află în umbra celor mai înalte vârfuri montane din România. Iarna, la Lacul Bâlea ai ocazia inedită să te cazezi în unul dintre puţinele castele de gheaţă din Europa.

O livadă biodiversă  Nu știm câte livezi din România se pot mândri cu astfel de cifre: peste 215 specii de plante, 100 de specii de păsări şi 30 de specii de mamifere.  În satul Mălâncrav din județul Sibiu se află livada de 108 hectare, menţionată din sec. XVII, în care cresc soiuri vechi de meri, peri, pruni şi nuci.  Livada a fost abandonată după anul 1990, ajungând în pragul distrugerii. MET a refăcut colecţia de pomi fructiferi, a reabilitat livada şi vechea fabrică de procesare a sucului.  A fost introdusă o tehnologie ecologică de cultivare a pomilor şi procesare a fructelor, livada obţinând certificare ecologică. În prezent, fabrica produce anual circa 20.000 litri de suc 100% ecologic.  Sucul este comercializat în restaurante, magazine și târguri tradiţionale. Livada asigură sătenilor locuri de muncă permanente sau sezoniere.  Livada găzduiește o pepinieră cu soiuri vechi transilvănene de pomi fructiferi, aflate pe cale de dispariţie, asigurând o bază de puieţi şi altoiuri fermierilor şi contribuind la susţinerea agriculturii tradiţionale. #MET20 #ConstruimPeTrecutPentruUnViitorSustenabil  #DezvoltareaAntreprenoriatuluiLocal *sursa: https://www.facebook.com/MihaiEminescuTrust/ 

Ridicată în Valea Seacă la limita de jos a pădurii fiind alcătuită din chilii, construcții gospodărești și Biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Din Transfăgărășan, la nici 2 km spre est se poate ajunge la porțile acestui loc sihastru de închinare și liniște.

De la Rășinari, la Săliște, Poiana Sibiului și Jina, în satele din Mărginime timpul curge mai domol și aerul miroase a fân proaspăt cosit. Oamenii locului trăiesc după rânduieli neschimbate de generații, urmând zilnic drumul turmelor de oi și al muncii în gospodărie. Asta a făcut ca zona să își păstreze vie zestrea culturală și identitatea. Pentru turiști, Mărginimea înseamnă o incursiune într-un peisaj pastoral de mult dispărut din Europa occidentală. Cu ale sale gospodării țărănești în care poți degusta brânzeturi alese, cu potecile străbătute de animale și culmile munților care-și dau mână cu cerurile, în Mărginimea Sibiului pășești pe un picior de plai, pe o gură de rai. Mărginimea Sibiului concentrează mare parte din rosturile vechi şi spiritul autentic al României. SURSA text si foto: http://www.sibiu-turism.ro/Destinations-Tourist-regions-Marginimea-Sibiului.aspx

A fost construită tot în secolul XIX, în imediata apropriere a Muzeul Sătesc „Badea Cârțan” iar în prezent se află într-un plan de restaurare.

ℹ️🗓️Program de vizitare: luni – duminică: 08.00 - 18.00 • Programul casieriei principale - intrarea 1: luni – duminică:    08.00 – 18.00 (ultimul bilet la ora 17:30) • Programul casieriilor secundare:  - intrarea dinspre Grădina Zoologică: vineri - duminică: 09.30 - 16.45 ( ultimul bilet la 16.30)  - intrarea Cacova (către Biserica din Bezded):  închisă • Programul Galeriilor de Artă Populară - intrarea 1:  luni – duminică:  09.00 – 17.00 • Programul expoziție pavilionare: miercuri - duminică: 09.00 - 17.00    Recomandăm achiziționarea de bilete și abonamente online disponibile pe platforma https://pay.muzeulastra.ro/      De mai bine de 100 de ani, misiunea Muzeului ASTRA este de a conecta audiența cu valorile tradiționale, prin adaptarea continuă la nevoile culturale ale societății. Fie că vorbim de patrimoniu românesc, săsesc, al altor minorități sau chiar extraeuropean, Muzeul ASTRA este depozitarul și facilitatorul valorilor autentice către comunitate. Deși profilul său este unul etnografic, misiunea Muzeului ASTRA transcede promovarea exclusivă a tradiționalului la timpul trecut, erijându-se într-un veritabil instigator cultural prin situarea sa la confluența dintre vechi și nou, traditional și modern, național și mondial.       Pentru a rămâne relevant pentru publicul său, Muzeul ASTRA investește în programe menite să îmbunătățească viața culturală a comunității și să încurajeze oamenii să transforme tradiția într-o parte activă a vieții lor de zi cu zi. Având în componența sa patru muzee deținătoare a unui patrimoniu extrem de divers atât din punctul de vedere al originii geografice cât și al mesajului pe care îl poartă, obiectivul central al Muzeului ASTRA este acela de a reprezenta un etalon de bune practici în muzeologia românească și internațională. [Image]      Continuator şi păstrător al patrimoniului şi valorilor Muzeului Asociaţiunii, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, parte integrantă a C.N.M. ASTRA, aduce în faţa vizitatorilor săi lumea tradiţională a fermecătoarei Transilvanii multietnice. O simplă plimbare prin cele 96 de hectare ale Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA ne descoperă o imagine a vieţii rurale de pe întreg cuprinsul ţării, manifestată material în peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice.      Compartimentul muzeal Emil Sigerus este păstrătorul culturii şi civilizaţiei săseşti din Transilvania, continuatorul Muzeului Carpatin, deţinând cele mai valoroase colecţii etnografice cu profil săsesc. Poartă numele unei mari personalităţi cu merite însemnate în acest domeniu, Emil Sigerus.      Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder este singurul muzeu din România profilat pe valorificarea patrimoniului extraeuropean. Aflat în prezent în conservare, muzeul își definește viziunea ca un muzeu antropologic al culturilor lumii, menit să contribuie la înțelegerea fenomenelor sociale ale societății contemporane.      Centrul ASTRA pentru Patrimoniu - Salvarea patrimoniului presupune dăruire, înțelegere, cunoștințe și perseverență deopotrivă în procesul de conservare-restaurare a obiectelor și monumentelor pe care timpul a pus amprenta degradării fizice, chimice și biologice, dar și o formare a tinerilor care sunt interesați de acest domeniu de activitate.      Editura „ASTRA Museum” a fost înfiinţată în anul 1995, continuând şi dezvoltând publicarea de monografii şi periodice inițiată în anul 1966 de colectivul de specialitate condus de Cornel Irimie, ctitorul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Inaugurat în anul 2007, în cadrul Centrului de Cultură şi Dialog “Friedrich Teutsch”, Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. din România prezintă o panoramă a istoriei Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană (Lutherană) în România, precum şi a vieții comunitare şi religioase a saşilor transilvăneni. Aflată la etajul I al Casei Teutsch, pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp, expoziţia permanentă este structurată în secţiuni cronologice și tematice după cum urmează: - Venirea coloniştilor germani în Transilvania; - Bisericile fortificate ale saşilor; - Reforma protestantă lutherană; - Viaţa comunităţii însoţită de biserică; - Biserica şi şcoala, preoţii şi dascălii; - Arta sacrală; - De la contrareformă până la cumpăna dintre milenii. Expoziţia se încheie cu o privire spre viitor din perspectiva situaţiei survenite după 1990: Biserica în diasporă. Trezoreria din muzeu cuprinde opere ale celor mai vestiţi meşteri aurari din Transilvania. O atracție deosebită o prezintă și colecţia specială de păpuşi îmbrăcate în portul săsesc de sărbătoare care diferă după zone geografice şi vârsta purtătorilor.

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată. Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul Cinegetic poartă numele uneia dintre personalităţile importante ale oraşului Sibiu la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea: colonelului August von Spiess, vânător al Casei Regale a României în timpul regelui Ferdinand I.   Deschis în anul 1966, muzeul a fost primul cu acest profil la nivel naţional, fiind găzduit în reşedinţa Von Spiess, donată de fiicele colonelului în acest scop.   Colecţia cuprinde un număr de aproximativ 1600 piese.   

      Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA, înființat în anul 1993, este trezorierul valorilor patrimoniale moştenite de la Muzeul „Asociațiunii” (înființat în anul 1905 de Asociațiunea Transilvană pentru Cultura şi Literatura Poporului Român, şi desființat, prin dictat comunist, în 1950).             Astăzi, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este parte a Complexului Naţional Muzeal ASTRA, înființat în anul 2001, având cea mai vastă structură etno-muzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti. 🙂      Structurat în două compartimente: Compartiment Etnografie românească și Compartiment Etnografie săsească ”Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA are ca atribuţii principale cercetarea tematică a culturii și civilizației populare din Transilvania; studierea științifică a colecțiilor și valorificarea acestora prin activități specifice (publicații, expoziții, activități meta-expoziționale și para-expoziționale), desfășurate inclusiv în cadrul Centrului Cultural Memorial Dr. Gheorghe-Telea Bologa din localitatea Noul Român, comuna Arpașu de Jos.            Colecțiile Muzeului Civilizației Transilvane sunt diverse, cuprinzând: port-textile, broderii, păpuşi; obiecte de artă religioasă -icoane, ouă încondeiate, măști, obiecte din lemn, os, fier și ceramică. Aproximativ 20% din totalul obiectelor de patrimoniu, mai exact 9002 piese, sunt înregistrate sub sigla “A” provenind din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii. Aceste obiecte sunt împărțite pe șase colecții: 6.523 broderii, 1.025 port-textile, 567 obiecte de cult, 539 lemn, os, fier, 330 ceramică și 18 păpuşi.             Muzeul Civilizației Transilvane ASTRA organizează  în Muzeul în aer liber diverse programe cu specific multicultural, precum și expoziții temporare în sălile Pavilionului Muzeal Multicultural (PaMM). 🦺

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată.  Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro Vă mulțumim pentru înțelegere!   Muzeul de Artă Contemporană al Muzeului Naţional Brukenthal este adăpostit de o clădire cu valoare arhitectonică şi istorică, datată 1901, care de-a lungul timpului a adăpostit diverse instituţii de cultură, astăzi redefinindu-se treptat ca o secţiune exclusiv destinată artei contemporane. Muzeul de Artă Contemporană al Muzeului Naţional Brukenthal menţine o poziţie importantă în zona spaţiilor de promovare a artei contemporane româneşti, reprezentând o puternică alternativă la tendinţa unică susţinută de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, având un caracter orientat spre public, spre o selecţie şi o prezentare cât mai liberă şi mai inovatoare a expoziţiilor.  Începând din anul 2014, spațiului destinat expozițiilor temporare aflat la parterul clădirii, i s-a adăugat depozitul vizitabil de artă contemporană, amenajat la etajul I și etajul al doilea al clădirii iar în anul 2019 a fost deschisă o nouă sală de expoziții temporare. Depozitul vizitabil promovează un concept mai puțin cunoscut în România. Piesele sunt prezentate deopotrivă în manieră specifică depozitării (în special lucrările de pictură) cât și liber.   La momentul definitivării procesului de amenajare, pe coridoarele clădirii puteau fi admirate 34 de piese de mari dimensiuni – sculpturi în bronz, lemn și piatră, iar în sala situată la etajul I erau expuse 205 de picturi, 15 tapiserii și 95 de piese tridimensionale.  La etajul al II-lea se află o sală cu perete de sticlă, ce oferă vizitatorului posibilitatea unei perspective de ansamblu asupra depozitului situat la etajul I. 

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus" este una dintre unitățile Complexului Național Muzeal "ASTRA", înființată în anul 1997, odată cu deschiderea expoziției de bază “Cahle transilvănene. Secolele XV-XIX”, având drept scop conservarea și promovarea patrimoniului cultural material şi imaterial aparținând minorității sașilor. Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus" a preluat patrimoniul etnografic aflat în proprietatea Muzeului Carpatin (1895-1920). Un rol important în îmbogățirea patrimoniului muzeal l-a avut colecționarul Emil Sigerus, care a donat peste 500 de obiecte valoroase, cuprinzând textile, mobilier pictat, sticlă, cositor, argintărie, dar cu precădere ceramică transilvăneană. Patrimoniul Muzeului "Emil Sigerus" cuprinde în prezent un număr de peste 8.900 de piese, structurate în trei colecții: ceramică, port - textile - broderii şi mobilier pictat. Din anul 2007, sediul muzeului funcționează în incinta Casei Artelor, monument istoric restaurat, atestat documentar în 1370.

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, este un departament al C.N.M "ASTRA" SIBIU. Inaugurat în 1993, Muzeul "Franz Binder" este primul şi unicul muzeu de etnografie extra-europeană din România. Muzeul este organizat într-o clădire monument istoric, construită în stil neogotic între 1865-1867, iniţial ca sediu al Asociaţiei Micilor Meseriaşi şi având de-a lungul timpului diverse funcţiuni. După restaurarea din 1989 a devenit sediul Muzeului "Franz Binder". Colecțiile Muzeului de Etnografie Universală “Franz Binder” s-au constituit în sec. al XIX-lea din donații şi achiziții provenind de la călători sau deținători de asemenea obiecte: Franz Binder, Andreas Breckner, Karl Meliska, Carl F. Jickeli, Artur von Sachsenheim, Herman von Hannenheim, Gustav Adolf Schoppelt, Alfred Capesius, W. Schonhut, A. Schwabe, G. A. Seraphin, Emerich Schuleri, Hans Mallik, Rudolf Nussbacher, Christine Schuster, Helene Fischer, Wagner von Wetterstadt şi altii. Cei mai mulţi dintre ei au fost membri ai Asociaţiei Ardelene de Ştiinţe Naturale (Siebenburgische Verein fur Naturwissenschaften), care şi-a desfăşurat activitatea în a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi prima parte a sec. XX. Piesele sunt provenite din toate părţile lumii – nordul Africii şi izvoarele Nilului, China, Japonia, Oceania, Asia Mică, Brazilia, Laponia, Australia etc. Din 1993, câteva din piesele foarte importante ale colecţiei vechi, exotice, se regăsesc în expoziţia permanentă a Muzeului „Franz Binder” - „Din cultura şi arta popoarelor lumii” - aşa cum este mumia egipteană donată în 1907 de consulul Hermann von Hannenheim şi, în special, seria de arme nilotice din colecţia "Franz Binder". Colecţiile au fost îmbogăţite după anul 1990 prin achiziţii succesive, schimburi sau donaţii. Aşa sunt colecţia zaireza achiziţionată de la Violeta şi Cătălin Rang din Bacău, colecţia specială ex-prezidenţială de cadouri, cuprinzând obiecte de provenienţă extra-europeană, jucăriile tradiţionale japoneze obţinute prin schimb de colecţii cu Muzeul Jucăriilor din Hyogo, costume populare ale naţionalităţilor minoritare din China, donate de Ambasada Chinei la Bucureşti, colecţia ecuadoriană, donaţia de obiecte indoneziene Kate Kerr (anul 2000) precum şi cea din 2003 a Ambasadei Indoneziei etc. Colecţiile Muzeului "Franz Binder" (aprox. 3000 de piese) se împart în colecţii etnografice "vechi", alcătuite din piese donate în cea de-a doua jumătate a secolului la XIX-lea, şi colecţii "noi", intrate în patrimoniul muzeului după anul 1990. Colecţiile cele mai vechi sunt dintre cele mai valoroase. Ele provin din diferite părţi ale lumii - cu o reprezentare mai amplă a continentului african - şi au fost colectate, în bună parte, pe teren, de membri ai comunităţii locale şi regionale, apoi donate Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu.

Descoperă spiritualitatea oamenilor simpli transpusă în fascinante opere de artă naive. Temele și cromatica icoanelor colectate din toată țara așteaptă vizitatorii la Sibiel, în Mărginimea Sibiului. aprilie - octombrie: luni-duminică: 08.30-13.30 şi 14.00-20.00 noiembrie - martie: luni-duminică 08.30-13.30 şi 14.00-18.00 Bilet: 5 ron Taxă foto: 15 ron Taxă video: 20 ron

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată. Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul de Istorie a Farmaciei a fost deschis pentru vizitare în anul 1972, înființarea sa având la bază istoria îndelungată a farmaciei în orașul Sibiu, aici fiind atestată documentar prima farmacie de pe teritoriul României (1494). Clădirea muzeului este situată în Piața Mică nr. 26, constituind un monument istoric de arhitectură, care conține elemente gotice și renascentiste, datând din anul 1568. În această clădire a funcționat una dintre cele mai vechi farmacii sibiene, La Ursul Negru, înființată în jurul anului 1600. Colecțiile muzeului cuprind peste 6.600 de piese care prezintă evoluția medicamentației și a tehnicilor farmaceutice de-a lungul timpului. Secțiile de exponate ale muzeului se structurează astfel: Oficina - componenta tradițională a unei farmacii, în care sunt prezentate produsele medicamentoase. Mobilierul încăperii a fost executat la Viena în anul 1902 și a aparținut fostei farmacii sibiene La Vulturul Negru. Laboratorul – unde sunt expuse: balanțe medicale, mojare din bronz, fontă și marmură, mașini de zdrobit și pulverizat, piese pentru tablete și supozitoare, percolatoare pentru obținerea tincturilor din plante medicinale, recipiente ceramice și metalice, creuzete, mensuri din cositor, site, filtre și sticlărie de laborator. Colecția de Homeopatie ilustrează tradiția terapiei homeopate la Sibiu, fondatorul acestei doctrine terapeutice, Samuel Hahnemann, trăind și activând la Sibiu între anii 1777-1779, ca medic și secretar al baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei. Colecția cuprinde peste 2.900 de piese, respectiv truse și flacoane cu preparate homeopate, care au fost preluate de la vechea farmacie sibiană La Înger. 

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată.  Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul de Istorie este găzduit de Casa Altemberger-Pempfflinger, aflată pe Str. Mitropoliei nr. 2, sediu al Primăriei orașului Sibiu între anii 1545 și 1948. Cele zece corpuri de clădire, la care se adaugă un turn de apărare, constituie cel mai impresionant ansamblu de arhitectură gotică civilă din România și chiar din Europa de Sud-Est. Construcția s-a ridicat de echipa condusă de pietrarul Andreas Lapicida, la sfârșitul secolului al XV-lea, la comanda lui Thomas Altemberger. Cea mai veche parte o constituie turnul-locuință, construcția acestuia fiind inițiată la sfârșitul secolului al XIII-lea. Expozițiile care pot fi văzute aici sunt structurate astfel:  - Evoluția comunităților umane din sudul Transilvaniei, care prezintă viața de zi cu zi în paleolitic, oferind imaginea traiului în peșteri, bordeie, gospodării, villa romana, locuința medievală;  - Sticla în Transilvania și Bresle sibiene, care redau activitățile umane, de la procesarea vântului la producția specializată a ghildelor;  - Lapidariul roman și Magistratul Sibiului, care evocă statutul social și demnitatea conducătorului;  - Arme și armuri, care indică alte aspecte esențiale ale existenței umane pe aceste locuri, cum ar fi războiul sau aspectul ritual al religiei;  - Tezaur, care cuprinde piese de argintărie liturgică.  Circuitul expozițional turistic se încheie cu prezentarea mișcării de emancipare națională din sudul Transilvaniei, prezentând evenimente din perioada secolelor XVIII-XX.

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată. Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ   Anunț! Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro Vă mulțumim pentru înțelegere! Muzeul de istorie naturală a fost înființat în anul 1849, la inițiativa Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale, societate înființată cu scopul de a răspândi în comunitate descoperirile sale și de a educa tânăra generație în spiritul cunoașterii și conservării naturii. Sediul Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale a fost construit după proiectul arhitectului clujean C.W. Friedrich Maetz, inaugurarea festivă având loc în data de 25 mai 1895. Clădirea a fost construită în stilul Renașterii italiene târzii, având trei nivele (demisol, parter și etaj). Colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei. Se pot vedea aici: herbarul J. Lerchenfeld (sec. XVII); herbarul M. Fuss (1834-1882); colecţia ornitologică F. W. Stetter (1853), cuprinzând păsări indigene şi exotice; colecţia etnografică din Palestina, Egipt, Sudan şi Etiopia a viceconsulului Franz Binder; colecţia de minerale Ackner; colecţia entomologică Dr. Eugen Worell (1957), cuprinzând insecte din Europa, Africa, America şi Asia; colecţia de fluturi a lui Weindel (1965); colecţia de insecte H. Hannenheim (1964); colecţia paleontologică Breckner (1955), cuprinzând în majoritate dinţi de rechin din terţiar colectaţi din regiunea Porceşti (Turnu Roşu); colecţia botanică Nyárádi (1980); colecţia de minerale Dr. E. Bielz (1953); colecţia de malacologie Kimakowicz. Din data de 21 decembrie 2007, Muzeul de istorie naturală din Sibiu prezintă cea mai modernă expoziţie de istorie naturală din România, în noua configuraţie acordându-se o importanţă deosebită prezentării dioramate, piesele fiind aşezate în display-uri în care se reproduce habitatul fiecărui animal în cadrul unui ecosistem.  Grădina a fost amenajată pentru relaxarea vizitatorilor, dar şi ca spaţiu în care pot fi întâlnite specii comune şi rare de plante, precum copaci şi arbuşti ornamentali.

În clădirea principală a Centralei hidroelectrice de mica putere Sadu I, la 19 septembrie 1996, cu ocazia aniversării unui secol de la punerea sa în funcţiune, a fost inaugurat Muzeul Energetic Sadu I, care cuprinde exponate din domeniul producerii, transportului şi distribuţiei energiei electrice din zona Sibiului. Muzeul- un prețios lăcaș de istorie a electro-energeticii românești- este amenajat la etaj, în fostele locuinţe ale personalului care îşi desfăşurase activitatea în centrală. În cele trei săli sunt expuse obiecte care evocă istoricul Uzinei Electrice de la Sadu I: în prima prima sală, „Cronos”, se găsesc panouri reprezentând diferite faze ale construcţiei, iniţiatorii, finanţatorii şi constructorii (Carl Wolf, Partenie Cosma, Oskar von Miller), alături de utilaje, schițe, documente şi acte, lămpi folosite la iluminatul public în primii ani ai secolului trecut, dar și exponate ce relevă idei de utilizarea curentului electric în diferite momente ale secolului XX (imagini surprinse din etape ale unor proiecte considerate drept îndrăznețe pentru perioada interbelică, cum ar fi tramvaiul electric de la Sibiu, utilizarea energiei electrice în agricultură, centrale telefonice, ceasuri electrice, ș.a.); sala a doua, intitulată „Vulcan”, ne introduce în atmosfera epocii, aici găsindu-se biroul directorului, birouri ale angajaţilor, echipamente de protecţie şi întreţinere, un spațiu destinat instrumentelor utilizate în birourile de proiectare ale acelor timpuri, fotografii de epocă; în fine, în cea de-a treia şi ultima sală, „Hermes”, sunt etalate materiale care evocă amenajarea hidrocentralei Sadu V (planuri, proiecte, macheta în relief a văii, șantierul, uzina). Sigmund Dachler a fost inginerul care a asigurat o bună perioadă de timp buna funcţionare a respectivului obiectiv industrial.

Muzeul deține o colecție generoasă de păpuși îmbrăcate în porturi românești, săsești și țigănești, acestea fiind principala atracție. Încă de la intrare se pot observa câteva exponate așezate pe pervazul unui geam. Încăperea unde se află obiectele tradiționale este împărțită în două parți și anume, partea săsească și partea românească. „Am colecționat tot mai mult pentru că aveam senzația că dispare o lume, o lume veche, o lume a regulilor și a disciplinei” spune doamna Maria. Majoritatea obiectelor provin de pe Valea Hârtibaciului și din satul Săsăuș, satul de proveniență al colecționarei. Muzeul poate fi găsit pe Calea Gușteriței, nr. 54 B, iar intrarea este gratuită pentru oricine dorește să facă o mică incursiune în vremuri cu un farmec aparte și este curios să afle povești atât din viața comunității românești, cât și din cea săsească. Programul de vizitare este zilnic între orele 10-12 și 15-19, însă familia Drăgan este dispusă și dornică să primească vizitatori și în afara orarului.     sursa foto: Răzvan Negru sursa text

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată. Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Întreaga structură a Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi a evoluat în timp dintr-un nucleu unic: colecţiile baronului Samuel von Brukenthal şi dintr-o locaţie unică: Palatul Brukenthal.  Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817. Pe parcursul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de conservare a patrimoniului existent şi de lărgire a colecţiilor principale prin intermediul achiziţiilor, dar şi de înfiinţare de noi colecţii mai ales în sfera culturii săseşti.  În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român.  Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal.  Muzeul Cinegetic “August von Spiess” s-a deschis în anul 1966.  1972 este anul deschiderii Muzeului Farmaciei.  În anul 1988 a fost inaugurată Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger. Muzeul de Artă Contemporană al Muzeului Naţional Brukenthal este cea mai recentă locaţie (2006). Urmărește pagina de Youtube! *sursa: http://www.brukenthalmuseum.ro/index.html *surse foto: https://www.facebook.com/brukenthalnationalmuseum

A fost deschis în anul 1969 și prezintă obiecte și cărți care au aparținut blibliotecii cărturarului autodidact Badea Cârțan. A fost și rămâne nu numai luminatul nostru consătean, al țăranilor din Streza și Oprea Cîrțișoara a Țării Oltului, ci și un remarcabil reprezentant al celor care au luptat pentru întregimea neamului, idee izvorâtă „din conștiința originii și limbii comune poporului român așezat pe ambele versante ale Carpaților” dintre Tisa și Dunăre. Având la îndemână bogata zestre material - culturala - populară, lăsată de înaintași, prin strădania dl. Traian Cînduleț, în cadrul primei ediții a festivalului „Cibinium” din anul 1968, ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu, de Blendea Gheorghe fost primar, și Neagoe Rodion tehnician veterinar, a luat ființă muzeul sătesc. În el sunt expuse și diferite genuri ale artei populare locale, ca: ceramică, pictura pe sticlă, lăzi rudărești de zestre, produse ale fostei manufacturi de sticlă de la Glajărie. Obiectele expuse la muzeu, o partea au fost donate de locuitorii comunei, iar o bună parte achiziționate prin efortul material al lui Traian Cînduleț. O altă personalitate a comunei prezentă în câteva fotografii expresive din cadrul muzeului este haiducul Andrei Budac. Într-una din încăperile muzeului regăsim o valoroasă colecție de icoane pe sticlă ale iconarului local Matei Țâmforea. În curtea muzeului s-a transferat din altă parte a satului, o gospodărie țărănească ce datează de la mijlocul sec. al XIX-lea. Casa țărănească are trei încăperi: tindă, casa dinainte și celarul, fiecare încăpere fiind dotată cu mobilierul specific bunei sale funcționalități de la vremea respectivă. Șura are patru despărțituri: șușopul, unde se află cotețele pentru porci și locul de acces al animalelor la grajd, grajdul, loc de adăpost al animalelor mari pe timp de iarnă (bivoli, vaci, cai). A treia despărțitură este șura unde se păstrează uneltele mari pentru munca câmpului: carul, plugul, grapă, roțile etc, iar ultima despărțitură se numește felderă, loc pentru adăpostul oilor pe timp de iarnă. Ambele construcții au acoperișul în patru ape și sunt acoperite cu paie din secară. Un astfel de acoperământ, dacă e bine făcut, durează cca. 20 de ani. Muzeul reprezintă un omagiu înaintașilor fiind o istorie vie a luptei pentru afirmare națională a personalităților acestei comune precum și a dezvoltării sociale de la mijlocul sec. al XIX-lea până la începutul sec. XX.

Chiar la poalele Carpaților Transilvăneni, în centrul orașului Avrig, se situează ansamblul arhitectural baroc, unic, al Reședinței de Vară a lui Samuel von Brukenthal. Lăsați-vă seduși de farmecul grădinilor baroce din secolul al XVII-lea, care în Transilvania sunt de neîntrecut. Reședința de vară de odinioară a lui Samuel von Brukenthal a fost trezită în anul 2011 din somnul ei adânc. Timp de aproape un deceniu de la închiderea sanatoriului acest giuvaer istoric a rămas în uitare aproape completă în ciuda faptului că parcul și clădirile se numără printre cele mai de seamă monumente din vremea barocului transilvănean. În Transilvania de Sud acestea sunt chiar singurul ansamblu baroc care a învins lupta cu timpul. Grădina și gospodăria model Dorim să redăm ansamblului farmecul de odinioară – și în același timp să respectăm ideile și viziunile lui Brukenthal. Acesta și-a făurit în Avrig începând cu anul 1756 un mic paradis, în care să-și găsească liniștea dar care în același timp să fie și grădină botanică și să servească grădinăritului. Refacerea ansamblului Această moștenire culturală dorim să o redăm publicului larg. Primul pas a constat în renovarea Oranjeriei din parc. Treptat și parcul își va recăpăta aspectul inițial, cu toate fântânile, așa cum a fost odinoară. Cea mai mare provocare rămîne însă restaurarea palatului baroc, a cărui structură s-a degradat mult în anii de nefolosire. Împreună cu administrația orășenească și cu alți parteneri, precum Fundația Samuel von Brukenthal, în a cărei proprietate se află ansamblul, dezvoltăm un plan de acțiune pentru revitalizarea acestei impozante clădiri.

PROGRAM DE VIZITARE: PALATUL BRUKENTHAL MUZEUL DE ISTORIE-CASA ALTEMBERGER MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ MUZEUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ   Luni – Marţi: ÎNCHIS Miercuri - Duminică: 9-17, casieria se închide la ora 16:15 (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie), respectiv 16:30 (Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Artă Contemporană). Muzeul Cinegetic „August von Spiess” și Muzeul de Istorie a Farmaciei rămân ÎNCHISE pentru o perioadă nedeterminată. Cele două locații se deschid pentru grupuri de minim 10 persoane cu programare, cu 24 h înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere! PROGRAM BIBLIOTECĂ    Anunț!  Având în vedere faptul că biblioteca Muzeului Național Brukenthal se află în proces de inventariere, programul sălii de lectură pe parcursul anului 2026 va fi în fiecare zi de joi a săptămânii, în intervalul orar 10:00–14:00, doar cu programare prealabilă cu minimum 5 zile lucrătoare înainte, la adresa de e-mail: secretariat@brukenthalmuseum.ro  Vă mulțumim pentru înțelegere! Palatul Brukenthal Sibiu reprezintă o marcă aparte deoarece este cel dintâi muzeu din România şi din Centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817), datorându-şi existenţa uneia dintre cele mai importante personalităţi ale Transilvaniei: Baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al acestei provincii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Palatul Brukenthal şi colecţiile baronului reprezintă nucleul Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi, având porţile deschise publicului larg încă de la înfiinţare prin dispoziţia testamentară a fondatorului său.  O vizită în muzeu nu se limitează doar la o singură clădire şi la încadrarea într-un profil singular al specializării, devenind un periplu amplu ce prezintă aspecte multiple ale trecutului şi ale prezentului în plină transformare, oglindite deopotrivă într-o largă varietate de exponate cuprinse în aproximativ 10.000 m2 de expoziţii, 5.500 reprezentând spaţii expoziţionale noi şi recent reamenajate. Prezentând iniţial colecţia de pictură europeană a baronului Samuel von Brukenthal într-o singură clădire, astăzi muzeul adăposteşte o mare diversitate de colecţii valoroase în 9 clădiri dintre care 5 sunt palate ridicate în diferite epoci: cea mai timpurie clădire (cu elemente de fundaţie din sec. XIII) face parte din complexul arhitectonic în care se află Muzeul de Istorie, cea mai târzie datând din 1901 şi găzduind Muzeul de Artă Contemporană.

Situat între cele mai importante două pieţe ale oraşului, mai precis la colţul dinspre miază-noapte – răsărit al Pieţei Mari, Turnul Sfatului a fost din totdeauna simbolul caracteristic al oraşului Sibiu. Numele turnului provine de la funcţia de apărare asupra porţii de intrare în cea de-a doua incintă, situată în imediata apropierea clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată documentar în anul 1324. Având iniţial funcţia de turn de fortificaţie, de apărare, din a doua incintă de fortificaţie, acesta se prăbuşeşte parţial în anul 1585, în urma unui cutremur. Parterul şi primele două nivele aparţin astăzi construcţiei originale din sec. XIII. În anul 1588 turnul a este reconstruit cu ajutorul contribuţiei cetăţenilor oraşului. În anul 1720 paznicii turnului primesc ordin din partea magistratului de a repeta la tobă, la fiecare jumătate de oră, bătaia ceasului. Acoperişul îşi schimbă înfăţişarea de-a lungul timpului, de la unul scund, piramidal, la cel piramidal octogonal înalt, flancat de patru turnuleţe care serveau drept semn de drept de judecătorie a oraşului. Forma actuală a turnului datează din lucrările de reconstrucţie executate între anii 1824-1826. Urcând scările până în vârf, Turnul Sfatului oferă o minunată panoramă a întregului oraş. Privind înspre nord, Sibiul dezvăluie râul Cibin, oraşul de sus fiind dominat de Turnul Bisericii Evanghelice Parohiale şi de Turnul Sfatului. Acoperişurile caselor cu streaşină paralelă cu strada sunt de o frecvenţă copleşitoare.

Pasajul Aurarilor pornește de sub turnul casei din Piața Mică nr. 24, situată în Orașul de Sus, coborând în trepte spre Piața Aurarilor, aflată în Orașul de Jos. Denumirea pasajului se justifică prin aceea că în zonă își aveau atelierele meșterii aurari. Conservându-și înfățișarea medievală de la 1567, pitorescul Pasaj al Aurarilor poate fi considerat unul dintre cele mai romantice locuri din Sibiu. La capătul de sus al pasajului se află un turn de apărare din incinta a doua de fortificații a Sibiului - Turnul Porții Aurarilor - păstrat din secolul al XIII-lea.

Pasajul Scărilor este unul dintre locurile cu atmosfera medievală cel mai bine conservată din Sibiu. Unii istorici presupun că Pasajul Scărilor ar fi fost construit prin secolul al XIII-lea, dar majoritatea specialiștilor opinează că abia la începutul secolului al XIV-lea primarul Markus Pempfflinger a dispus construirea pasajului. Cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, Pasajul Scărilor a fost construit din piatră și cărămidă, făcând legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos prin două ramificații de scări și arcade care înconjurau zidurile cetății din jurul Bisericii Evanghelice. Pasajul se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Clădirea aflată pe latura sudică a Pasajului Scărilor adăpostește cel mai vechi restaurant din România, unde - se spune - însuși Mihai Viteazul a luat masa după bătălia de la Șelimbăr. În Pasajul Scărilor se ajunge pe sub bolta în arc a Turnului Scărilor.

Alipită Bisericii Romano-Catolice Iezuite „Sf. Maria” (1726-1733) clădirea face parte din complexul eclezial ridicat în 1739 pe locul unor clădiri publice demolate, mai puţin subsolurile în care sunt prezente elementele specifice construcţiilor Sibiului gotic. De asemenea, corpul din dreapta din Piaţa Mare păstrează şi parterul vechii clădiri din sec. XV. Clădirea a fost destinată locuirii preoţilor bisericii şi Colegiului Iezuit. Întregul complex a fost edificat în spiritul contrareformei promovate de Casa Habsburg ca suverani ai Imperiului şi principi ai Transilvaniei într-un oraş profund protestant. Ansamblul arhitectonic – biserica, colegiu - este ilustrativ ca citat cultural specific expresiei iluminismului vienez.

Încă din secolul al XV-lea în această casă a funcţionat monetăria Sibiului, a aparţinut iniţial unor bancheri florentini, apoi patricianului Georg Hecht, primar al Sibiului (1493) proprietatea trecând în stăpânirei familiei Wayda timp de 237 de ani când a fost vândută cu 20.000 de guldeni „Universităţii Săseşti”(1821). Construcţia iniţială este edificată în secolul XIV şi modificată în secolul XV, substanţa murală păstrează elemente ale goticului târziu la toate nivelele, bolţi cu nervuri, profilatură, portaluri gotice. Actualul aspect al faţadei a rezultat printr-o „modernizare” din secolul XIX care a modificat complet faţada proprie stilului Renaşterii al faţadei originare. Casa rămâne reprezentativă prin numeroasele elemente gotice şi de renaştere conţinute în interior.

Traseu: Muzeul în aer liber ASTRA (Sibiu) - Rășinari - Muzeul în aer liber ASTRA - Sibiu Din 11 octombrie 2014, iubitorii de mişcare în aer liber şi de plimbare cu bicicleta, beneficiază de o pistă de agrement destinată strict acestui scop. Pista care începe în Dumbrava Sibiului (zona Grădinii zoologice) măsoară în totalitate 10.623 metri, fiind structurată pe 3 tronsoane distincte şi este cotată ca grad de dificultate UŞOR. Tronsonul 1: în lungime de 4860 metri, asfaltat integral, se derulează între Dumbrava şi Tropinii Noi, fiind accesibilă tuturor categoriilor de biciclete. Tronsonul 2: în lungime de 4455 metri, care şerpuieşte efectiv prin Pădurea Dumbrava, este alcătuit dintr-o structură stabilizată, accesibilă mai ales bicicletelor de trekking şi mountain bike. Tronsonul 3: care se desfăşoară între Staţia de tratare a apei şi intrarea în Sibiu (Calea Poplăcii) şi flanchează lateralele DJ 106R, măsoară 1308 metri, asfaltaţi integral, fiind accesibil tuturor categoriilor de biciclete. Fiind vorba de o pistă de agrement, viteza de deplasare recomandată este de 10 - 15 km/oră. De asemenea, în scopul evitării accidentărilor este interzis accesul cu mopede, motociclete sau cu oricare alt tip de vehicule şi atelaje. Lungime: 10,6 km Grad de dificultate: ușor Sezonalitate: Accesibil în toate sezoanele. SURSA text si poze: http://www.sibiu-turism.ro/Ce-facem-Activitati--Trasee-de-bicicleta-Pista-de-biciclete-Sibiu-Rasinari.aspx